'A PISCA D'U
PISCISPADA
'NTO STRITTU
DI MISSINA
Occorre precisare che si tratta del racconto della pesca dei tempi andati, perchè oggi, nonostante si cacci sempre con l'arpione e con l'avvistamento dall'alto, sono cambiati del tutto i mezzi e l'armamento, rendendo la cattura più semplice e più sicura.
A stòria di lu munnu si ripèti:
l’omu assicùta sempri l’animali;
ma è vera stòria quannu cû cumpèti
pô vìnciri la lotta tali e quali.
Chidda chi iò vi cuntu è stòria antìca,
quannu lu piscispada era guerrieru
e 'u piscatùri vincìa cu la fatìca
strincennu 'i denti e masticannu amàru.
'Na guerra santa pi ‘ddi cavalèri,
'na guerra santa puru pi ‘dd’armàli:
‘i piscatùri ch’i ferri d’u mistèri,
‘u pisci ‘ntall’ambienti naturàli.
Ammènzu di lu strittu la filùa,
barcàzza cu la 'ntinna e li scalùna
unni lu marinaru si calìa,
unni lu suli mmesti e non pirdùna.
Si salutàu c'u restu di la ciurma
e prumittìu a tutti 'na parìgghia;
- Magàri Diu chi t'abbastassi l'arma!
Sunnu iurnàti niri p'a famìgghia -.
Si fici palummèdda e suspiràu
facennu li scungiùri pi la via,
'rrivàtu supra 'a cima si signàu
p'avìri di li santi cumpagnìa.
'A 'ntinna cimiddànnu lu stravìa;
lignu cu lignu strica e si lamenta;
ma non c'è tempu pi la fantasìa:
strinci la 'mbracatùra e s'accuntènta.
A ciancu d'a filùa, barcùzza nira,
putènti, priscialòra e tracutànti,
sbuffa lu luntru, chi non vidi l'ura
d'addimustràrisi degnu dill'eventi.
Ma 'u mari non è ortu nè giardìnu,
l'eventu non si cogghi c'u panàru;
patrùni dill'evèentu è lu distìnu,
servu di lu distìnu 'u marinàru.
Sei piscatùri all'umbra di la "mamma",
sei cavalèri senza l'armatùra,
prègunu a Diu chi lu pisci assumma,
chi l'omu di la 'ntinna s'accalùra.
prègunu la Madònna di 'stu mari.
Iarmàru 'na truscìtta stamatìna
e dèsiru 'na manu pi varàri.
Si li prighièri foru binidìtti
l'omu d'a 'ntinna vùcia e si turcìa:
- Vâ fora, fora, fora - grida forti,
e 'u luntru già si modda pi la via.
'A puppa avànti e 'u llanzatùri addritta,
un marinàru supra a lu farèri,
fui la barca comu a 'na saìtta:
- Vâ fora - grida ancòra lu 'ntinnèri.
- Tuttu paru così, paru camòra
-.
Giùsta è la rutta; 'u pisci si scummògghia,
'u suli lu mbriàca di calùra
e l'acqua l'accarìzza e lu catùgghia.
Vògunu chi lu ciàtu si cunzùma:
'u tempu è 'nu tiràannu dittatùri.
-'U vidi? - lu 'ntinnèri ora chiama
-'u vidi? - ci'addumanna a lu farèri.
-'U vidu, stàgghia fotti c'a palèdda;
vâ iùsu, voga fotti ch'u pirdèmu -.
'U pisci si n'accorgi chi c'è fudda,
'u marinàru pista supra ô rimu
- Vâ susu,
voga 'nterra, fora fora -
'u pisci si cunfunni e fa la rota,
l'omu di lu farèri grida ancòra,
'u luntru comu 'n'umbra l'assicùta.
'U llanzatùri è prontu e si distenni,
pi iddu non c'è rèbbrica 'nto mari,
chi di lu sô mistèri nni dipenni
'a paci 'nterra di lu piscatùri.
- Fozza c'a traffinèra, Sabbatùri;
è toi, è toi, chi mègghiu non ci veni -.
S'allonga tuttu arrèti 'u llanzatùri
e 'u ciatu chi pigghiàu si lu trattèni.
Non c'è 'na vuci, non si movi fògghia,
'a pèrtica si gghica e cimiddìa,
trema la ciùrma e 'u ciatu non ripìgghia:
cû prega a Diu, cû 'a Vergini Maria.
Vola 'ntall'ària palùmma furiùsa
e porta 'na 'mbasciàta priputènti;
pustìnu chi non sona 'nta 'dda casa,
missìva unni la morti è lu mittènti.
A ciàncu d'a cuddèra fu la botta;
'u ferru si scavàu la gallirìa;
'u pisci pìgghia corda e fa la rutta,
ma dintra 'a barca è tempu d'alligrìa.
Cùrrunu li pinzèri a la marìna
unni lu niru è luttu permanènti,
e ‘a paci cull’amùri si cummìna:
stanotti un
piscispata è cu li santi!
Nessun commento:
Posta un commento
Scrivi un tuo commento per me. Te ne sarò grato.
Non occorre che tu ti identifichi.